Pui cu smantana

Mancam pui cu mazare, cu fasole verde, cu rosii, cu mujdei si mamaliguta, cu pilaf sau , pur si simplu, cu piure sau cartofi prajiti. Ce sa mai facem cu pui, cand ne-am saturat de toate astea? Evident, pui cu smantana! Se face mai rapid si este si foarte gustos.
N-as putea sa spun ca fac foarte des aceasta reteta, dar o data, de doua ori pe an, mi se face dor de gustul delicios al puiului cu smantana. Asta se intampla, de obicei, cand am smantana ramasa de la mamaliga cu smantana, mancata cu o seara inainte.  Mancarea de pui cu smantana este, ca si ciulamaua cu pipote si inimi, o mancare de moment si nu e la fel de buna incalzita. De aceea, fac doar atatea portii pentru cati suntem la masa.


Ingrediente pentru doua portii

- pieptul, aripile sau copanele unui pui
- 500g smantana
- 1 legatura de marar
- 1 lingurita de faina

La aceasta mancare, cel mai mult dureaza prajitul puiului, adica maxim o jumatate de ora, lasat sa se fac bine, la foc mic. Procedez ca si la mancarea de mazare cu pui sau ca la mancarea de fasole verde cu pui.
Prajesc puiul intr-o tigaie sau o cratita cu putin ulei. La inceput dau focul mai mare si acopar tigaia, ca sa nu sara uleiul. Pun putina sare, cat iau intre trei degete si o presar pe toata bucatile de carne. Dupa cateva secunde, cand carnea si-a schimbat culoarea si nu mai e rosie, cu sange, intorc bucatile pe partea cealalta, ca sa se friga putin si acolo. In limbajul bucatarilor, aceasta se numeste sigilarea carnii si are scopul de a pastra zeama carnii in interior. Las inca cateva secunde si pe partea cealalta, tot la foc mare, apoi reduc focul la mic si las tigaia acoperita pentru un sfert de ora, dupa care intorc bucatile si pe partea cealalta, pentru inca 10 minute.
Eu am acum o tigaie foarte buna, in sensul ca nu se lipeste nimic de ea. Insa, daca o acopar cand prajesc carne, la foc mic, iese toata zeama din carne si carnea mai mult se fierbe, decat sa se prajeasca. De aceea, nu mai acopar tigaia, ci o las asa, descoperita. La fel patesc si la chiftele sau snitelele vieneze sau de pui. De aceea, dupa prajit e musai sa spal tot aragazul, peretele din spate si gresia de langa aragaz. Erau tigaile si cratitele de email neaderente, dar macar se comportau obisnuit - sau ma obisnuisem eu cu ele - dar acum e o noua era, a tigailor neaderente, asa ca ma adaptez si eu.
In caz ca am uitat, am pus capacul si s-a facut prea multa zeama - de la aburul facut in tigaia acoperita - dau capacul deoparte si dau focul mai mare - ca sa scap repede de zeama din tigaie - apoi dau focul la mic din nou si, eventual, las capacul pus intr-o parte, ca sa nu se mai faca abur. Cand carnea e gata, o scot pe o farfurie si fac sosul de smantana.
Pun intai faina, ca la ciulamaua cu pipote, amestec si adaug cate putina apa, atat cat sa se subtieze faina, dar sa nu curga.
Adaug smantana si amestec, sa se incorporeze faina si mai adaug ceva apa, daca e prea groasa. Adaug o lingurita de Delikat de gaina si gust sa nu fie prea sarata. Pun bucatile de pui in mancare si mai las sa dea cateva clocote, cam un minut.

Apoi opresc focul si adaug mararul tocat marunt. Amestec in mancare si este gata sa mancam.

Pofta buna!